Leonardo Da Vinci

LEONARDO DA VINCI

______________________________________________________________________

Pentru omul modern, care coboar? оn adвncurile materiei pвn?  la  profunzimi
insondabile ?i atinge spa?iile cosmice cu viteze  supersonice,  Leonardo  da
Vinci  pare  s?  fie  o  personalitate  anacronic?.  El  este  totu?i   omul
Rena?terii, care a redat omenirii libertatea gвndirii ?i mai  ales  este  un
om al Rena?terii prin aplicarea  gвndirii  la  toate  domeniile  cunoa?terii
umane. El este un "uomo universale", incapabil s? se limiteze la  un  singur
domeniu al preocup?rilor, оnv?luind toat? crea?ia cu lumina dragostei sale.


Mesajul  pe  care  ni-l  transmite  Leonardo  da  Vinci  este,  dincolo   de
celebritatea, de curiozitatea cu care a cercetat lumea, modul apropierii  de
oameni,  afectivitatea,  generozitatea,  solidaritatea  uman?.  El   propune
omului actual  modelul  form?rii  unei  personalit??i  armonios  dezvoltate,
realizвnd  echilibrul  gвndire-sim?ire   prin   practica   artistic?,   prin
exersarea continu? a rezonan?elor afective, care s? nu lase sufletul  s?  se
usuce, s? r?mвn? оnchis ?i sterp.


Оn prim?vara anului 1452 se na?te la Anchiano, lвng? Vinci,  оntre  Floren?a
?i Empoli, Leonardo da Vinci, fiul  notarului  Ser  Piero  ?i  al  frumoasei
Caterina. Despre Leonardo da Vinci, Francesco Melzi spunea c?  este  "un  om
asemenea c?ruia Naturii оi este cu neputin?? s? mai creeze un altul..."


Cвnd оmplini 7 ani, fu dat la ?coala din apropiere. Dar, оn satul  Vinci  de
la poalele Apeninilor, educa?ia lui nu putea merge  prea  departe.  Оn  anii
ace?tia nu c?p?tase destule cuno?tin?e din c?r?i ?i de la ni?te  dasc?li  de
meserie. Оn schimb, va recunoa?te c? descoperise atunci un mare  adev?r:  c?
dasc?lul cel mai bun al unui artist ?i al unui om de  ?tiin??  este  natura.
Aici, оn acest peisaj calm ?i armonios,  pictorul  de  mai  tвrziu,  care  a
оn?eles cel dintвi c? peisajul trebuie s? oglindeasc? o  stare  sufleteasc?,
va c?p?ta оnc? de pe acum acel echilibru despre care  vorbe?te  fiecare  din
operele sale.


A?a au trecut anii pentru Leonardo: оnv??вnd preg?tirea culorilor ?i  legile
perspectivei, desenвnd оn sute ?i sute de schi?e tot felul de plante  ?i  de
vie?uitoare, studiind am?nun?it fiecare mu?chi al trupului  omenesc  -  dar,
оn  acela?i  timp,  interesвndu-se  ?i  de  arhitectur?   sau   de   studiul
rezisten?ei materialelor,  c?utвnd  s?  se  l?mureasc?  cum  func?ioneaz?  o
ma?in? sau cum se dezvolt? o floare, оncercвnd s? priceap? cum  s-au  a?ezat
straturile geologice sau cum zboar? o gвz?...


Оn toate lucrurile din jur caut? via?a - оntr-o macara ce prinde  via??  sub
mвna lucr?torului, оntr-o  problem?  ce  prinde  via??  sub  puterea  min?ii
matematicianului,  оntr-un  chip  omenesc  ce   prinde   via??   sub   dalta
sculptorului sau sub penelul pictorului.  Nimic  nu-l  pasioneaz?  mai  mult
decвt s? caute s? priceap? minunea vie?ii.


Оntr-o sear?, cople?it de gвnduri, tвn?rul  a  adormit  ?i  a  avut  un  vis
ciudat.


Se f?cea c? оn fa?a lui, mвndra zei?? a naturii оi  ar?ta  firul  de  iarb?,
apoi omul, apoi nesfвr?itul cer оnstelat. Apoi оi zise:


- Leonardo, о?i voi dezv?lui  toate  minunile  оmp?r??iei  mele,  dar  cu  o
condi?ie: s? nu iube?ti nimic ?i pe nimeni altcineva decвt pe mine... ?i  s?
nu-?i d?ruie?ti nim?nui sufletul ?i puterea min?ii decвt mie...


- Dar cine e?ti tu? o оntreb? tвn?rul, оnm?rmurit.


- Eu sunt ?tiin?a, ?opti zei?a cu privirea limpede  ?i  rece  ca  cristalul.
P?ze?te-te de furtunile oric?ror  patimi!  Fii  st?pвn  pe  tine  -  ?i  vei
cuno?te secretul tuturor lucrurilor! Voin?a ta s? fie tare ?i neclintit?  ca
stвnca, ?i atunci toate dorin?ele min?ii ?i se vor оmplini! ?i vei  cunoa?te
paradisul fericirii de cвte ori vei p?trunde cвte una din tainele  lumii  ?i
ale vie?ii!


?i zei?a se f?cu nev?zut?, l?sвnd оn urma ei  o  dвr?  palid?  de  lumin?...
Оncepea s? se lumineze de ziu?.


Leonardo se trezi оnfiorat. Se gвndi la drumul chinuitor de greu pe care  оl
chemase zei?a - ?i cu toate acestea parc? niciodat? nu se  sim?ise  atвt  de
оnt?rit suflete?te ca acum.


Оn curвnd, ajunge s? fie cunoscut de tot mai mult? lume  din  Floren?a.  Tot
mai mul?i florentini auzeau vorbindu-se de tвn?rul care mвnuia atвt de  bine
sabia ca ?i penelul,  st?pвnea  un  arm?sar  aprig  cu  priceperea  cu  care
mвngвia coardele unei ?itere sau putea оndoi limba unui  clopot  cu  aceea?i
mвn? cu care ?tia s? deseneze u?or farmecul unui surвs оngeresc.


Оntr-un tablou al pictorului Verrocchio, maestrul ?i dasc?lul lui  Leonardo,
tвn?rul este rugat s? picteze un оnger. Elevul nu a оn?elat a?tept?rile:  de
cum a fost expus?  lucrarea,  lumea  a  оnceput  s?  vin?  оntr-un  adev?rat
pelerinaj s? admire оngerul cu privire limpede  ca  seninul  v?zduhului,  cu
cвrlion?ii buclelor aurii, cu  profilul  fin  al  unui  copila?  neprih?nit,
оngenuncheat оntr-o atitudine ginga?? de adorare ?i  aducвnd  un  moment  de
luminoas? armonie ?i o raz? cald? оn atmosfera general? rece a tabloului.


Leonardo lucrase ?i o parte din peisajul de fond, оn care cerul  luce?te  ca
argintul, brazii par de bronz,  iar  la  poalele  lor  se  a?tern  reflexele
catifelate ale apei cu o str?vezime de  cristal.  Mai  zugr?viser?  ?i  al?i
pictori peisaje, dar nici unul nu se ar?tase pвn? acum a fi  оndr?gostit  de
peisaj  оn  sine,  ci  оl  pictau  ca  fundal   necesar   compo?i?iilor   ?i
portretelor. Este poate pentru prima dat? оn pictur? c? apare ceea ce se  va
numi mai tвrziu sim?ul romantic al peisajului, aici, оn  acest  tablou  unde
for?a unui peisaj оnc?rcat de sentiment apare  asociat  cu  zugr?virea  unui
moment sufletesc.


Proasp?tul me?ter din corpora?ia  pictorilor  florentini  descoper?  o  lume
nou?. Descoper? ?inuturile de vis menite s? dea un  nou  impuls  artei,  iar
descoperitorul s? ajung? - cum spune Cerot - "creatorul peisajului  modern".



A?adar, prima pictur?  pe  care  ne-a  l?sat-o  Leonardo  este  cuprins?  оn
singurul tablou al maestrului s?u Verrocchio.


Totul о?i r?spunde, totul se leag?, totul se une?te  la  el  оntr-o  armonie
vie. Arta оl оndeamn? s? traduc?, prin mijlocirea seduc?toarelor  forme  ale
frumosului, sentimentele  cele  mai  ginga?e  sau  cele  mai  dramatice  ale
omului. Оn acela?i timp  оns?  curiozitatea  sa  nepotolit?  оl  оmpinge  s?
cunoasc?  toate  manifest?rile  naturii,  s?  studieze  cвt  mai   am?nun?it
structura  tuturor  fiin?elor,  s?  p?trund?  cauzele  adвnci  ale   tuturor
formelor vie?ii. Оn el tr?iesc, оntr-o armonie  des?vвr?it?,  doi  oameni  -
artistul ?i omul de ?tiin??. Unul caut? adev?rul оn sinteza artei,  cel?lalt
оl caut? оn analiza fenomenelor. Artistul din el lucreaz? cu intui?ia ?i  cu
imagina?ia, ceea ce оl va ajuta s? descopere ?i adev?rurile  ?tiin?ei.  Omul
de ?tiin?? din el lucreaz? cu observa?ia ?i logica, ceea ce оl va  ajuta  s?
оnf??i?eze adev?rurile artei. Arta оl cheam? spre  lini?tita  contemplare  a
frumosului, ?tiin?a оl atrage spre vвrtejul vie?ii. ?i fericita  оmbinare  a
artistului cu omul de ?tiin?? оi va fecunda оntregul domeniu de crea?ie.


Оn paralel cu pictura studiaz? natura scoicilor  ?i  pe?tilor  pietrifica?i,
cursul apelor,  deseneaz?  schi?ele  unor  ma?ini  de  r?zboi  ?i  chiar  se
gвnde?te la un dispozitiv de zburat pentru om,  se  perfec?ioneaz?  оn  arta
muzicii ?i a sculpturii. Studiaz? apoi anatomia ?i mecanisnul  complicat  al
corpului omenesc, оncearc? s? p?trund? mecanismul  cre?terii,  al  mersului,
al respira?iei, al vorbirii, al оn?elegerii.


De la studiul anatomiei trece firesc la observa?ii  de  fiziologie,  iar  de
aici,  pe  nesim?ite,  la  nota?ii  de  psihologie,  alchimie,   astrologie,
matematic?, arhitectur?.


Leonardo оi оnv??a pictura pe elevii s?i  cu  ajutorul  fabulelor,  pe  care
apoi le comenta. "Omul  trebuie  s?  оn?eleag?",  оi  оnv??a  Leonardo,  "c?
orgoliul  ?i  ignoran?a  dau  na?tere  urii  ?i  r?ut??ii,  a?a  dup?   cum,
dimpotriv?, оn?elegerea ?i cunoa?terea dau  na?tere  iubirii  ?i  crea?iei".
"Cu cвt cuno?ti mai bine, cu atвt iube?ti  mai  mult",  spunea  el.  Contrar
Apostolului Pavel care  spunea  c?  "?tiin?a  vine  din   iubire",  Leonardo
afirm? ?i dovede?te prin opera оntregii  sale  vie?  c?  "iubirea  vine  din
?iin??, iar cel ce ?tie pu?n iube?te pu?in".


"Nu uita?i niciodat?, оi  оnv??a  pe  elevii  s?i,  c?  iubirea  este  fiica
cunoa?terii, iar iubirea e cu atвt mai puternic?, cu  cвt  cunoa?terea  este
mai temeinic?."


"A ?ti оnseamn? a prevedea, a putea ?i a ac?iona, оnseamn?  a  schimba  fa?a
p?mвntului, a supune omului puterile naturii,  a-i  face  via?a  mai  u?oar?
prin inven?iile tenicii,  iar  prin  crea?ii  de  art?  a  i-o  оnfrumuse?a.
Aceasta trebuie s? fie adev?rata  religie  a  creatorului  de  art?  sau  de
?tiin??."


Religia lui Lenardo era religia muncii, str?duin?a continu? оntru  c?utarea,
оnf?ptuirea ?i lauda acestei "Sfinte Teimi" a sa pe care o formau  Adev?rul,
Binele ?i Frumosul.  Legea  superioar?  a  existen?ei  umane  este  ac?iunea
creatoare prin care l?s?m оn lume o urm? dup? ce nu  vom  mai  fi,  o  oper?
care prelunge?te existen?a ?i dup? moarte. F?r? acest continuu exerci?iu  al
ac?iunii creatoare, spiritul se corupe, asemenea apei  l?sate  оn  p?r?sire,
asemenea fierului neоntrebuin?at pвndit de rugin?.


Armonia arhitecturii suflete?ti a lui Leonardo da Vinci are drept temelie  o
nesfвr?it? bun?tate. Оnc? la cвteva zeci de ani dup? moartea  sa,  biograful
Vasari consemneaz? p?rerea contemporanilor spunвnd c?  "оn  toate  ac?iunile
lui Leorado ap?rea generozitatea." O bun?tate care lua  uneori  forme  de  o
ging??ie duioas?, alteori naive, considerate chiar ciudate. De  pild?,  оnc?
de pe cвnd era tвn?r, nu voia  s?  m?nвnce  carne,  socotind  omorвrea  unui
animal la fel de criminal? ca uciderea unui om, c?ci ?i omul,  ?i  animalul,
?i planta realizeaz? la fel minunea vie?ii. Se spunea  c?  uneori  se  oprea
din drum ca s? dea la o parte o  rвm?,  ca  s?  nu  fie  strivit?  de  pasul
trec?torilor, sau c? alteori cump?ra din  pia??  porumbei  pentru  a  le  da
drumul  din  colivii,  s?  le   redea   libertatea.   Ciudate   gesturi   de
generozitate, оntr-o epoc? vestit? prin cruzimi ?i asasinate!


Leonardo da  Vinci  s-a  preocupat  оn  mod  deosebit  de  redarea  cвt  mai
expresiv? a chipurilor omene?ti cu ajutorul gesticii ?i al  mimicii,  creвnd
tipuri reprezentative atвt  оn  compozi?ii,  cвt  ?i  оn  portrete  ("Madona
Litta",  "Madona  Benois",  "Doamna  cu  hermin?").  Pictorul  о?i  plaseaz?
personajele оn cadrul unui peisaj ciudat (o lume de vis cu stвnci  selenare,
peste  care  plute?te  o  cea??  alb?struie,  transparent?),  urm?rind  prin
aceasta accentuarea expresivit??ii lor. Prima lucrare оn care  este  folosit
acest  peisaj  caracteristic,   "Sf.Ieronim   оn   pustie",   constituie   o
reprezentare sugestiv? a durerii solitare. Tehnica  clar-obscurului  a  fost
aplicat? оn mod v?dit оncepвnd cu compozi?ia "Madona printre stвnci"  (1483)
?i "Sf.Ana, Maria ?i Iisus" (1501-1502).


Compozi?ia frescei "Cina cea de tain?" (1495-1497), echilibrat? ?i  оnscris?
оntr-un cadru de o mare  simplitate,  reprezint?  desf??urarea  dramatic?  a
reac?iilor psihologice ale personajelor оn momentul tr?d?rii  lui  Iisus  de
unul din discipolii s?i. Leonardo da Vinci a  creat  compozi?ii  grandioase,
uneori pline de tensiune interioar? ("Adorarea magilor"),  alteori  agitate,
pline de dinamism, ca "B?t?lia de la Anghiari" (1503).


Capodopera artei sale portretistice este  "Mona  Lisa"  ("Gioconda").  Pe  o
figur? ginga?? ?i gвnditoare de tвn?r? femeie, pictorul a  surprins  surвsul
enigmatic ?i fascinant  care  oglinde?te  fluiditatea  vie?ii  interioare  a
modelului.


Оn lunile de iarn?, оn primele luni ale  anului  1519,  b?trвnul  artist  cu
trupul sl?bit ?i оnf??urat оntr-o hain? lung? оmbl?nit?, ve?mвnt  necunoscut
dincolo de Alpi, simte apropierea sfвr?itului. Se  prive?te  оntr-o  oglind?
?i vede un chip ruinat de om b?trвn. Iat? rezultatul  unei  vie?i  de  munc?
supraomeneasc?, iat? rezultatul  unei  vie?i  de  renun?are,  a  unei  vie?i
оnchinate numai adev?rului ?tiin?ei, binelui, faptei,  frumosului  artei,  a
unei vie?i jertfite viitorului omenirii! ?i оn timp ce о?i  prive?te  chipul
ce evoc? оntregul trecut de оnfrвngeri ?i umilin?i, cu mвna  stвng?  fixeaz?
оntr-o sanguin? (cea de la Torino, de?i dup? unii speciali?ti anterioar?  ca
dat?) оnf??i?area venerabil? a cercet?torului care a  pus  temeliile  atвtor
?tiin?e. Am?r?ciunea atвtor planuri mari neоnf?ptuite оi  coboar?  col?urile
gurii, privirile adвnci оnchid suferin?ele  geniului  neоn?eles  de  oameni,
iar  cutele  br?zdeaz?  o  frunte  оnalt?  ce  ad?postise  mintea  cea   mai
cuprinz?toare a omenirii.


Cu toate c? n?d?jduise s? aib? acea moarte lini?tit? pe care o d? omului  "o
via?? bine folosit?" ?i con?tiin?a datoriei оndeplinite, ultimele sale  zile
se scurg foarte agitate. Prin fa?a ochilor  min?ii  i  se  deap?n?  оntreaga
via?? ?i de-a lungul acestei vie?i nu g?se?te decвt speran?e  spulberate  de
vremi ?i de oameni... Planuri m?re?e care n-au putut  prinde  fiin??,  opere
mari neterminate sau ruinate... ?i ma?ina de  zburat  ce  va  fi  оnf?ptuit?
abia peste patru  veacuri  de  fiul  unui  popor-frate,  popor  despre  care
Leonardo poate c? nu ?tia mai nimic... ?i aceste cinci mii de pagini  r?mase
netip?rite, truda unei min?i pornite pe c?i  оnc?  neumblate  de  nimeni  ?i
luminвnd  z?ri  neb?nuite,  pagini  sortite   s?   zac?   veacuri   оntregi,
necunoscute omenirii... Pr?bu?iri, numai pr?bu?iri,  ?i  toate  acestea  din
vina oamenilor... Dar poate c? ?i din vina lui,  pentru  c?  оn  оnapoiatele
оmprejur?ri  ale  prezentului,  voise  s?  aduc?   prea   repede   vremurile
viitorului... ?i pentru c? era cu neputin?? ca atвtea  visuri  mari  s?  fie
оnf?ptuite оnt-o singur? via?? de om... ?i omenirea, care va  trebui  s?  se
c?zneasc? din nou, s? o ia de la оnceput, s? str?bat?  iar??i  de  la  cap?t
drumurile grele ?i chinuitoare  ale  atвtor  cercet?ri...  ?i  lutul  acesta
p?mвntesc, trupul acesta neputincios, care nu-i  оng?duie,  m?car  acum,  оn
ceasul al unsprezecelea, s?-?i pun? rвnduial? оn manuscrise... S?  le  poat?
transmite  viitorului,  s?  le  d?ruiasc?  luminii,  s?  vin?  оn   ajutorul
omenirii...


Leonardo da Vinci a devenit de mult o  figur?  legendar?,  un  fel  de  erou
mitologic,  оntrupвnd  extinderea   оnsu?irilor   umane   pвn?   la   limita
posibilului, setea de cunoa?tere a lumii оn toate direc?iile ?i  prin  toate
mijloacele, cufundarea оn necunoscut f?r? prejudec??i sau re?ineri.


Arta pe care a practicat-o printre multele sale preocup?ri a fost pentru  el
mai pu?in o profesiune, dar mai ales modalitatea de a-?i exprima  atitudinea
de d?ruire  pasionat?,  dragostea  sa  f?r?  margini  pentru  cei  din  jur,
deschiderea f?r? rezerve fa?? de toate tainele lumii.


     __________________________________________________________________